Descriere Râul Mureș

Râul Mureș este unul dintre cele mai importante râuri din România, având o lungime de 789 de kilometri. Suprafața bazinului hidrografic al râului Mureș este de 29.767 km², din care 28.310 km² sunt pe teritoriul României, iar restul pe teritoriul Ungariei. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, la o altitudine de 850 de metri, lângă localitatea Izvoru Mureșului, iar apoi străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda – Toplița, traversează Transilvania, pe culoarul Alba Iulia – Turda, separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă și apoi trece prin Dealurile de Vest și Câmpia de Vest. Prin Arad, Mureșul trece spre Ungaria, marcând pe o distanță de 22,3 kilometri frontiera româno-ungară, iar în final se varsă în Râul Tisa. În cursul său, râul traversează județele Harghita, Mureș, Alba, Hunedoara și Arad.

Afluenții râului Mureș sunt: Târnava Mare, Târnava Mică, Sebeș, Strei, Arieș, Și Ampoi.

Râul Mureș – „autostrada” antichității

Râul Mureș a fost, încă din antichitate, o cale navigabilă importantă, care era folosită atât pentru traficul comercial cât și în scop strategic. Istoricii spun că Mureșul era în acele vremuri o adevărată „autostrada” a antichității, fiind menționată de Herodot încă din anul 484 î.H. (cu 4 secole înainte de crearea „Drumului Mătăsii”), sub denumirea de Maris. În timpul războaielor daco-romane controlul Mureșului a constituit una din manevrele militare cheie, pe care armata romană s-a străduit să o obțină pentru a avea un avantaj asupra sistemului defensiv al Daciei. În timpul operațiunilor militare din debutul celui de-al doilea război dacic al lui Traian, se presupune că vexilația (detașament roman) formată din trupele Pannoniei Inferior, avându-l în frunte pe guvernatorul Aelius Hadrianus, cel care urma să devină viitorul împărat Hadrian, ar fi pătruns spre inima Daciei pe Valea Mureșului, folosindu-se probabil și de flota fluvială (Classis Flavia Pannonica). Dovezile arheologice scoase la iveală de cercetările istorice care au vizat perioada antică, relevă faptul că toate materiile prime (aur, fier, sare, lemn) erau exportate spre Roma și alte provincii vestice pe calea apei. Astfel, numărul celor care se ocupau de transportul pe apă era destul de mare în perioada romană, iar plutăritul poate fi considerat cea mai veche îndeletnicire a locuitorilor din Bazinul Mureșului. De asemenea, lipsa sării în provinciile romane învecinate este un alt argument pentru a explica regularitatea acestui export masiv pe Mureș. Importanța comercială și strategică a Mureșului, prezența legiunii și a guvernatorului Daciei la Apulum, determină apariția celui mai important port fluvial civil al Daciei romane: Portul Partoș (în zona de jos a municipiului Alba Iulia – vechiul castru roman Apulum). Aici era intersecția cu principalul drum imperial al provinciei Dacia, ce traversa cele mai importante orașe de la nordul Dunării: Dierna – Tibiscum – Ulpia Traiana – Apulum – Potaissa – Napoca – Porolissum.